a învoința conjugare; conjugare online pentru verbul "a învoința" în limba română la toate timpurile verbale
Conjugarea verbului "a învoința" în limba română (dex)
Infinitiv
învoința
Infinitiv Lung
învoințare
Participiu
învoințat
Gerunziu
învoințând
Imperativ persoana a doua
singular învoințează
plural învoințați
singular negativ nu învoința
plural negativ nu învoințați
Prezent
eu învoințez
tu învoințezi
el/ea învoințează
noi învoințăm
voi învoințați
ei/ele învoințează
Conjunctiv Prezent
eu (să) învoințez
tu (să) învoințezi
el/ea (să) învoințeze
noi (să) învoințăm
voi (să) învoințați
ei/ele (să) învoințeze
Imperfect
eu învoințam
tu învoințai
el/ea învoința
noi învoințam
voi învoințați
ei/ele învoințau
Perfect Simplu
eu învoințai
tu învoințași
el/ea învoință
noi învoințarăm
voi învoințarăți
ei/ele învoințară
Mai Mult Ca Perfectul
eu învoințasem
tu învoințaseși
el/ea învoințase
noi învoințaserăm
voi învoințaserăți
ei/ele învoințaseră
Conjunctiv Perfect
eu să fi învoințat
tu să fi învoințat
el/ea să fi învoințat
noi să fi învoințat
voi să fi învoințat
ei/ele să fi învoințat
Condițional Prezent
eu aș învoința
tu ai învoința
el/ea ar învoința
noi am învoința
voi ați învoința
ei/ele ar învoința
Condițional Perfect
eu aș fi învoințat
tu ai fi învoințat
el/ea ar fi învoințat
noi am fi învoințat
voi ați fi învoințat
ei/ele ar fi învoințat
Perfectul Compus
eu am învoințat
tu ai învoințat
el/ea a învoințat
noi am învoințat
voi ați învoințat
ei/ele au învoințat
Viitor
eu voi învoința
tu vei învoința
el/ea va învoința
noi vom învoința
voi veți învoința
ei/ele vor învoința
Viitor Anterior
eu voi fi învoințat
tu vei fi învoințat
el/ea va fi învoințat
noi vom fi învoințat
voi veți fi învoințat
ei/ele vor fi învoințat
Verbele anterioare: a învițui, a învoalbe, a învoalbe, a invoca, a învoi
Verbele următoare: a învolba, a învolbura, a învolbura, a învolta, a involua
Verbe aleatorii: a cesiona, a răsări, a realiza, a stângăci, a stăvi