a înfurnica conjugare; conjugare online pentru verbul "a înfurnica" în limba română la toate timpurile verbale
Conjugarea verbului "a înfurnica" în limba română (dex)
Infinitiv
înfurnica
Infinitiv Lung
înfurnicare
Participiu
înfurnicat
Gerunziu
înfurnicând
Imperativ persoana a doua
-
-
-
-
Prezent
-
-
el/ea înfurnică
-
-
ei/ele înfurnică
Conjunctiv Prezent
-
-
el/ea (să) înfurnice
-
-
ei/ele (să) înfurnice
Imperfect
-
-
el/ea înfurnica
-
-
ei/ele înfurnicau
Perfect Simplu
-
-
el/ea înfurnică
-
-
ei/ele înfurnicară
Mai Mult Ca Perfectul
-
-
el/ea înfurnicase
-
-
ei/ele înfurnicaseră
Conjunctiv Perfect
eu să fi înfurnicat
tu să fi înfurnicat
el/ea să fi înfurnicat
noi să fi înfurnicat
voi să fi înfurnicat
ei/ele să fi înfurnicat
Condițional Prezent
eu aș înfurnica
tu ai înfurnica
el/ea ar înfurnica
noi am înfurnica
voi ați înfurnica
ei/ele ar înfurnica
Condițional Perfect
eu aș fi înfurnicat
tu ai fi înfurnicat
el/ea ar fi înfurnicat
noi am fi înfurnicat
voi ați fi înfurnicat
ei/ele ar fi înfurnicat
Perfectul Compus
eu am înfurnicat
tu ai înfurnicat
el/ea a înfurnicat
noi am înfurnicat
voi ați înfurnicat
ei/ele au înfurnicat
Viitor
eu voi înfurnica
tu vei înfurnica
el/ea va înfurnica
noi vom înfurnica
voi veți înfurnica
ei/ele vor înfurnica
Viitor Anterior
eu voi fi înfurnicat
tu vei fi înfurnicat
el/ea va fi înfurnicat
noi vom fi înfurnicat
voi veți fi înfurnicat
ei/ele vor fi înfurnicat
Verbele anterioare: a înfumura, a înfunda, a înfurca, a înfurci, a înfurci
Verbele următoare: a îngădui, a îngăima, a îngăima, a îngăimăci, a îngăla
Verbe aleatorii: a bomba, a chatui, a criptografia, a desproprietări, a plimba