a incrimina conjugare; conjugare online pentru verbul "a incrimina" în limba română la toate timpurile verbale
Conjugare.ro
Română
Engleză
Franceză
Germană
Italiană
Spaniolă
Dicționare
Scrie verbul în orice formă și apasă "Conjugă":
Română
Engleză
Franceză
Germană
Italiană
Spaniolă
Conjugare.ro
>
Conjugare verbe română
>
a incrimina
Conjugarea verbului "a incrimina" în limba română (
dex
)
Infinitiv
incrimina
Infinitiv Lung
incriminare
Participiu
incriminat
Gerunziu
incriminând
Imperativ persoana a doua
singular
incriminează
plural
incriminați
singular negativ
nu incrimina
plural negativ
nu incriminați
Prezent
eu
incriminez
tu
incriminezi
el/ea
incriminează
noi
incriminăm
voi
incriminați
ei/ele
incriminează
Conjunctiv Prezent
eu (să)
incriminez
tu (să)
incriminezi
el/ea (să)
incrimineze
noi (să)
incriminăm
voi (să)
incriminați
ei/ele (să)
incrimineze
Imperfect
eu
incriminam
tu
incriminai
el/ea
incrimina
noi
incriminam
voi
incriminați
ei/ele
incriminau
Perfect Simplu
eu
incriminai
tu
incriminași
el/ea
incrimină
noi
incriminarăm
voi
incriminarăți
ei/ele
incriminară
Mai Mult Ca Perfectul
eu
incriminasem
tu
incriminaseși
el/ea
incriminase
noi
incriminaserăm
voi
incriminaserăți
ei/ele
incriminaseră
Conjunctiv Perfect
eu să fi
incriminat
tu să fi
incriminat
el/ea să fi
incriminat
noi să fi
incriminat
voi să fi
incriminat
ei/ele să fi
incriminat
Condițional Prezent
eu aș
incrimina
tu ai
incrimina
el/ea ar
incrimina
noi am
incrimina
voi ați
incrimina
ei/ele ar
incrimina
Condițional Perfect
eu aș fi
incriminat
tu ai fi
incriminat
el/ea ar fi
incriminat
noi am fi
incriminat
voi ați fi
incriminat
ei/ele ar fi
incriminat
Perfectul Compus
eu am
incriminat
tu ai
incriminat
el/ea a
incriminat
noi am
incriminat
voi ați
incriminat
ei/ele au
incriminat
Viitor
eu voi
incrimina
tu vei
incrimina
el/ea va
incrimina
noi vom
incrimina
voi veți
incrimina
ei/ele vor
incrimina
Viitor Anterior
eu voi fi
incriminat
tu vei fi
incriminat
el/ea va fi
incriminat
noi vom fi
incriminat
voi veți fi
incriminat
ei/ele vor fi
incriminat
Variantă alternativă:
Infinitiv
încrimina
Infinitiv Lung
încriminare
Participiu
încriminat
Gerunziu
încriminând
Imperativ persoana a doua
singular
încriminează
plural
încriminați
singular negativ
nu încrimina
plural negativ
nu încriminați
Prezent
eu
încriminez
tu
încriminezi
el/ea
încriminează
noi
încriminăm
voi
încriminați
ei/ele
încriminează
Conjunctiv Prezent
eu (să)
încriminez
tu (să)
încriminezi
el/ea (să)
încrimineze
noi (să)
încriminăm
voi (să)
încriminați
ei/ele (să)
încrimineze
Imperfect
eu
încriminam
tu
încriminai
el/ea
încrimina
noi
încriminam
voi
încriminați
ei/ele
încriminau
Perfect Simplu
eu
încriminai
tu
încriminași
el/ea
încrimină
noi
încriminarăm
voi
încriminarăți
ei/ele
încriminară
Mai Mult Ca Perfectul
eu
încriminasem
tu
încriminaseși
el/ea
încriminase
noi
încriminaserăm
voi
încriminaserăți
ei/ele
încriminaseră
Conjunctiv Perfect
eu să fi
încriminat
tu să fi
încriminat
el/ea să fi
încriminat
noi să fi
încriminat
voi să fi
încriminat
ei/ele să fi
încriminat
Condițional Prezent
eu aș
încrimina
tu ai
încrimina
el/ea ar
încrimina
noi am
încrimina
voi ați
încrimina
ei/ele ar
încrimina
Condițional Perfect
eu aș fi
încriminat
tu ai fi
încriminat
el/ea ar fi
încriminat
noi am fi
încriminat
voi ați fi
încriminat
ei/ele ar fi
încriminat
Perfectul Compus
eu am
încriminat
tu ai
încriminat
el/ea a
încriminat
noi am
încriminat
voi ați
încriminat
ei/ele au
încriminat
Viitor
eu voi
încrimina
tu vei
încrimina
el/ea va
încrimina
noi vom
încrimina
voi veți
încrimina
ei/ele vor
încrimina
Viitor Anterior
eu voi fi
încriminat
tu vei fi
încriminat
el/ea va fi
încriminat
noi vom fi
încriminat
voi veți fi
încriminat
ei/ele vor fi
încriminat
Verbele anterioare:
a emerge
,
a emigra
,
a eminescianiza
,
a emite
,
a emonda
Verbele următoare:
a emula
,
a emulsiona
,
a emusa
,
a enerva
,
a engoba
Verbe aleatorii:
a asedia
,
a autoportretiza
,
a bâzâi
,
a dezola
,
a itinera