Conjugarea verbului "a dezobișnui" în limba română (dex)
Infinitiv Lung
dezobișnuire
Imperativ persoana a doua
singular dezobișnuiește
plural dezobișnuiți
singular negativ nu dezobișnui
plural negativ nu dezobișnuiți
Prezent
eu dezobișnuiesc
tu dezobișnuiești
el/ea dezobișnuiește
noi dezobișnuim
voi dezobișnuiți
ei/ele dezobișnuiesc
Conjunctiv Prezent
eu (să) dezobișnuiesc
tu (să) dezobișnuiești
el/ea (să) dezobișnuiască
noi (să) dezobișnuim
voi (să) dezobișnuiți
ei/ele (să) dezobișnuiască
Imperfect
eu dezobișnuiam
tu dezobișnuiai
el/ea dezobișnuia
noi dezobișnuiam
voi dezobișnuiați
ei/ele dezobișnuiau
Perfect Simplu
eu dezobișnuii
tu dezobișnuiși
el/ea dezobișnui
noi dezobișnuirăm
voi dezobișnuirăți
ei/ele dezobișnuiră
Mai Mult Ca Perfectul
eu dezobișnuisem
tu dezobișnuiseși
el/ea dezobișnuise
noi dezobișnuiserăm
voi dezobișnuiserăți
ei/ele dezobișnuiseră
Conjunctiv Perfect
eu să fi dezobișnuit
tu să fi dezobișnuit
el/ea să fi dezobișnuit
noi să fi dezobișnuit
voi să fi dezobișnuit
ei/ele să fi dezobișnuit
Condițional Prezent
eu aș dezobișnui
tu ai dezobișnui
el/ea ar dezobișnui
noi am dezobișnui
voi ați dezobișnui
ei/ele ar dezobișnui
Condițional Perfect
eu aș fi dezobișnuit
tu ai fi dezobișnuit
el/ea ar fi dezobișnuit
noi am fi dezobișnuit
voi ați fi dezobișnuit
ei/ele ar fi dezobișnuit
Perfectul Compus
eu am dezobișnuit
tu ai dezobișnuit
el/ea a dezobișnuit
noi am dezobișnuit
voi ați dezobișnuit
ei/ele au dezobișnuit
Viitor
eu voi dezobișnui
tu vei dezobișnui
el/ea va dezobișnui
noi vom dezobișnui
voi veți dezobișnui
ei/ele vor dezobișnui
Viitor Anterior
eu voi fi dezobișnuit
tu vei fi dezobișnuit
el/ea va fi dezobișnuit
noi vom fi dezobișnuit
voi veți fi dezobișnuit
ei/ele vor fi dezobișnuit
Verbele anterioare: a deznaționaliza,
a deznisipa,
a deznoda,
a deznora,
a dezobiectivizaVerbele următoare: a dezobstrua,
a dezocupa,
a dezodoriza,
a dezola,
a dezonoraVerbe aleatorii: a compulsa,
a excepta,
a împricina,
a îndosi,
a întrona