a cobzări conjugare; conjugare online pentru verbul "a cobzări" în limba română la toate timpurile verbale
Conjugarea verbului "a cobzări" în limba română (dex)
Infinitiv
cobzări
Infinitiv Lung
cobzărire
Participiu
cobzărit
Gerunziu
cobzărind
Imperativ persoana a doua
singular cobzărește
plural cobzăriți
singular negativ nu cobzări
plural negativ nu cobzăriți
Prezent
eu cobzăresc
tu cobzărești
el/ea cobzărește
noi cobzărim
voi cobzăriți
ei/ele cobzăresc
Conjunctiv Prezent
eu (să) cobzăresc
tu (să) cobzărești
el/ea (să) cobzărească
noi (să) cobzărim
voi (să) cobzăriți
ei/ele (să) cobzărească
Imperfect
eu cobzăream
tu cobzăreai
el/ea cobzărea
noi cobzăream
voi cobzăreați
ei/ele cobzăreau
Perfect Simplu
eu cobzării
tu cobzăriși
el/ea cobzări
noi cobzărirăm
voi cobzărirăți
ei/ele cobzăriră
Mai Mult Ca Perfectul
eu cobzărisem
tu cobzăriseși
el/ea cobzărise
noi cobzăriserăm
voi cobzăriserăți
ei/ele cobzăriseră
Conjunctiv Perfect
eu să fi cobzărit
tu să fi cobzărit
el/ea să fi cobzărit
noi să fi cobzărit
voi să fi cobzărit
ei/ele să fi cobzărit
Condițional Prezent
eu aș cobzări
tu ai cobzări
el/ea ar cobzări
noi am cobzări
voi ați cobzări
ei/ele ar cobzări
Condițional Perfect
eu aș fi cobzărit
tu ai fi cobzărit
el/ea ar fi cobzărit
noi am fi cobzărit
voi ați fi cobzărit
ei/ele ar fi cobzărit
Perfectul Compus
eu am cobzărit
tu ai cobzărit
el/ea a cobzărit
noi am cobzărit
voi ați cobzărit
ei/ele au cobzărit
Viitor
eu voi cobzări
tu vei cobzări
el/ea va cobzări
noi vom cobzări
voi veți cobzări
ei/ele vor cobzări
Viitor Anterior
eu voi fi cobzărit
tu vei fi cobzărit
el/ea va fi cobzărit
noi vom fi cobzărit
voi veți fi cobzărit
ei/ele vor fi cobzărit
Verbele anterioare: a cobalta, a cobâlțâi, a cobărlui, a cobi, a coborî
Verbele următoare: a cobzi, a cocândi, a cocări, a cocârja, a cocârji
Verbe aleatorii: a hamletiza, a împerciuna, a nostrifica, a șuchea, a surchidi