a șprănțuri conjugare; conjugare online pentru verbul "a șprănțuri" în limba română la toate timpurile verbale
Conjugarea verbului "a șprănțuri" în limba română (dex)
Infinitiv
șprănțuri
Infinitiv Lung
șprănțurire
Participiu
șprănțurit
Gerunziu
șprănțurind
Imperativ persoana a doua
singular șprănțurește
plural șprănțuriți
Prezent
eu șprănțuresc
tu șprănțurești
el/ea șprănțurește
noi șprănțurim
voi șprănțuriți
ei/ele șprănțuresc
Conjunctiv Prezent
eu (să) șprănțuresc
tu (să) șprănțurești
el/ea (să) șprănțurească
noi (să) șprănțurim
voi (să) șprănțuriți
ei/ele (să) șprănțurească
Imperfect
eu șprănțuream
tu șprănțureai
el/ea șprănțurea
noi șprănțuream
voi șprănțureați
ei/ele șprănțureau
Perfect Simplu
eu șprănțurii
tu șprănțuriși
el/ea șprănțuri
noi șprănțurirăm
voi șprănțurirăți
ei/ele șprănțuriră
Mai Mult Ca Perfectul
eu șprănțurisem
tu șprănțuriseși
el/ea șprănțurise
noi șprănțuriserăm
voi șprănțuriserăți
ei/ele șprănțuriseră
Conjunctiv Perfect
eu să fi șprănțurit
tu să fi șprănțurit
el/ea să fi șprănțurit
noi să fi șprănțurit
voi să fi șprănțurit
ei/ele să fi șprănțurit
Condițional Prezent
eu aș șprănțuri
tu ai șprănțuri
el/ea ar șprănțuri
noi am șprănțuri
voi ați șprănțuri
ei/ele ar șprănțuri
Condițional Perfect
eu aș fi șprănțurit
tu ai fi șprănțurit
el/ea ar fi șprănțurit
noi am fi șprănțurit
voi ați fi șprănțurit
ei/ele ar fi șprănțurit
Perfectul Compus
eu am șprănțurit
tu ai șprănțurit
el/ea a șprănțurit
noi am șprănțurit
voi ați șprănțurit
ei/ele au șprănțurit
Viitor
eu voi șprănțuri
tu vei șprănțuri
el/ea va șprănțuri
noi vom șprănțuri
voi veți șprănțuri
ei/ele vor șprănțuri
Viitor Anterior
eu voi fi șprănțurit
tu vei fi șprănțurit
el/ea va fi șprănțurit
noi vom fi șprănțurit
voi veți fi șprănțurit
ei/ele vor fi șprănțurit
Verbele anterioare: a spovădui, a spovedi, a spovedui, a sprăhui, a șpraițui
Verbele următoare: a sprinta, a andăli, a sprinteni, a șprițui, a șpronțui
Verbe aleatorii: a confirma, a forostui, a învârti, a învârti, a pițigăia